“Iubirea? Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţă. Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o părticică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi

Ar fi atât de simplu dacă am avea un buton prin care să stopăm sentimentele! E atât de greu să faci asta..când noi suntem făcuți să iubim. Nu putem să smulgem pur și simplu de acolo tot ce simțim. Chiar dacă susții că nu mai iubești o persoană, tu știi că de fapt, în sufletul tău, nu ai reușit să o uiți niciodată. Dacă ai reușit, înseamnă că nu ai iubit-o cu adevărat.

Pasiunea este una, dragostea adevarată, alta. Ne poți pretinde că iubești o persoană, când tu nu îi acorzi atenție deloc, ești indiferent. Dacă îți place o persoană pentru că arată bine, e frumoasă, asta nu înseamnă că o și iubești. Când iubești, accepți acea persoană cu tot cu calități și defecte, o iubești pentru ceea ce este ea, nu din alte motive. Dacă ai motive și explici de ce iubești, nu știi ce înseamnă dragostea adevărată. Această dragoste nu poate fi explicată, motivată. O simți, te ia pe nepregătite, când nici nu te aștepți, începi să vezi lucrurile altfel, pui acea persoană pe primul loc în viața ta. Fericirea ta devine fericirea ei.

Nu putem controla ceea ce simțim. Mintea noastră nu poate dicta inimii pe cine să iubească și pe cine nu. Love happens. Nu poți să uiți pe cineva așa ușor..treci peste dacă nu a fost să fie, dar știi și tu că o parte din tine a rămas acolo. Se spune că dragostea durează câțiva ani, după care intervin alte lucruri și nimic nu mai e la fel. Dar tu decizi dacă merită să lași alte lucruri să intervină în relația ta, nu dai atenție, începi să te plictisești, dai vina pe rutină, când de fapt tu poți să întreții dragostea. Dacă îți dorești cu adevărat. Nu poți arunca la gunoi tot ce a fost odată, dacă nu mai e ce a fost! Luptă! Ca să fii iubit, iubește 🙂