Ce ușor cădem în cursă! și cum ne imaginăm noi că X este chiar ceea ce visam, dar pe de altă parte știm și noi că din păcate rămâne la stadiu de vis. Cum ajungem să alocăm atâta credit cuiva pe care nici măcar nu-l cunoaștem? Ne credem un fel de persoane cu super powers
Oamenii nu sunt împotriva ta, ei sunt doar pentru ei și atât. Nu înseamnă că nu le pasă de tine, doar că.. de ei le pasă mai mult. Acesta e un punct cheie în a înțelege de ce oamenii își fac rău unii altora. Poate nu vor să te rănească, doar îți arată durerea
O adevărată bătălie, cruntă și sfâșietoare. Cum îți convingi mintea să uite? Dar inima? Uneori e greu să-ți amintești până și un eveniment fericit, o trăire, o bucurie. Alteori, un simplu stimul te face să îți amintești instant de ceva ce te-a făcut să suferi. Amintirile dureroase le ținem minte mai ușor. Ne-au învățat să
Tot aud spunându-se: timpul schimbă lucrurile, sau cu timpul unele chestii se vor estompa. A trecut atâââââta timp și tu încă te gândești la asta, încă aștepti ca TIMPUL să schimbe ceva? E atât de șmecher timpul ăsta că nici nu-ți dai seama! Și știi de ce? Că el oricum trece. Că-l aștepți, că nu-l
Totul este temporar. Ciudat, nu? Cum avem impresia că niciodată nu ni s-ar putea întâmpla chiar nouă ceva.. Viața nu e corectă. Depinde din ce punct o privim. Ce e corect pentru mine poate nu e și ceea ce îmi doresc. Familia contează mai mult decât prietenii. Clar! Ceilalți te tratează exact cum te
Când cineva îți spune să nu fii trist pentru că cineva undeva este mult mai trist decât tine e ca și cum ți-ar spune atunci când ești fericit că întotdeauna e cineva și mai fericit decât tine.. De ce ne pricepem noi atât de bine să le spunem oamenilor cum și ce simt ei? De
Prin fața ochilor îmi trec momente: Momente în care am tăcut când trebuia sa strig, Momente în care am strigat .. dar trebuia sa tac! Un altul în care am renunțat la tot pentru nimic. Și mai sunt… Momente în care am râs în timp ce plângeam Și momente în care am plâns de bucurie
Ne place să interpretăm. Ne place să avem dreptate. Ne place să cosmetizăm ceea ce ni se spune. Valabil și pentru ceea ce spunem. Vrem totul în favoarea noastră.. Vrem și asta, vrem și cealaltă De toate vrem! Și totuși ce sau cât dăm? Cât de departe mergem pentru ceva ce ne dorim? Sau la
Cunoști acel moment în care nu ai nevoie de replică? În care ai simțit că orice ți s-ar spune ar fi de prisos și nu ar putea nici să te convingă dar nici să te ajute să rezolvi situația? Câteodată tot ce avem nevoie este să fim ascultați, și doar atât. Să ne spunem oful,
Ce faci atunci când nu știi încotro să o iei sau cum să faci să fie bine? Există șansa să faci în așa fel încât nimeni să nu sufere? Sau, ia stai puțin, să reformulez: există șansa să faci în așa fel încât tu să nu suferi? Deja sună mai bine. Asta îți și propun
